Meşter popular din localitatea Budeşti la nr. 892. Confecţionează cămăşi şi straie populare, ţese la război, zgărduţe din mărgele (barşoane), mărţişoare tradiţionale care se poartă pe haină sau ascuns până la înflorirea mălinilor. Materialele folosite sunt: lâna şi firul de cânepă. A deprins acest meşteşug de la bunică atunci când mergeau la şezători în Postul Crăciunulu

În localitatea Budeşti , la numărul 50/A în apropierea bisericii, pe a doua uliţă la stânga, o puteţi vizita pe prima femeie meşter de clopuri din Maramureş, Manuela Borodi zisă Victoriţa lu` Bârlea, care continuă tradiţia familiei după moartea tatălui său, cunoscutul meşter pălărier Ioan Bârlea care a fost cel mai vestit meşter clopar de pe Valea Cosăului şi pe toate văile din jur, pe Iza, pe Mara... şi-n tot Maramureşul. Pe aceste ţinuturi fără clop un bărbat nu e întreg. Clopul e pentru el, cum e o coroană pentru rege. Fiind şi o vorbă : Adu-mi clopu’ să mă-mbrac.

Aproape în toate gospodăriile din Budeşti există un război de ţesut. Aşa se găseşte şi în casa lui Ileana Borodi care este o vestită ţesătoare de cergi, covoare, pânză de bumbac, trăistuţe din lână toarsă, dar şi ţesături din lână toarsă. Cunoaşte toate etapele de lucru pentru obţinerea unei ţesături: torsul lânii, urzitul firelor, pregătirea firelor în războiul de ţesut. Creează cămăşi populare femeieşti şi bărbăteşti, împleteşte baiere pentru trăistuţe. Aici este locul unde oamenii sunt crescuţi în respect pentru tradiţie, frumos şi culoare.

Vestita ţesătoare şi creatoare de artă populară Anuţa Ciceu în vârstă de 73 de ani, din localitatea Budeşti, ne prezintă atelierul unde brodează modele pentru costumele populare. În camera – expoziţie pot fi admirate ţolurile înflorate care drapează pereţii, dolofanele perne albe, migălos brodate şi aşezate pe patul cu cergi miţoase Ne prezintă impresionanta zestre de cămăşi ţesute şi cusute în casă, migălos ornamentate cu broderie sau ajustate alb pe alb, alteori în pastelate culori. Urmează fustele bogat plisate, pieptarele din lână, ciorapii şi gubarele aspre de ţurcană, straşnic îndesate-n piua şi spălate-n vâltoare. Confecţionează straie populare din lână toarsă, broderii pentru costumele populare, toarce lână, ţese la război, croşetează ciorapi din lână. A rămas orfană de la vârsta de şapte ani şi neavând haine a început să îşi confecţioneze singură.

Locuieşte în localitatea Budeşti, la numărul 253/A. El nu este doar un meşter în lemn care foloseşte simboluri şi modele tradiţionale populare din zonă, ci este şi un creator de noi motive, creând obiecte de artizanat în miniatură. Opera sa oglindeşte pe deplin credinţa şi filosofia sa de viaţă.

Maramureşul este o zonă a României unde meşterii populari au atins culmile artei lemnului, fiind vestite în lume bisericile de lemn, porţile maramureşene sau troiţele de lemn. Meşterul popular Ion Tămaş din localitatea Budeşti, de la numărul 430 care, cu îndemânare, multă migală şi simţ artistic a devenit meşter în adevăratul sens al cuvântului, un artizan talentat, care transformă bucăţile de lemn în obiecte de o frumuseţe şi o valoare extraordinară.

În “Ţara Lemnului”, sculptatul în lemn este primul printre meşteşugurile tradiţionale. Moroşenii au fost meşterii propriilor case, au sculptat biserici şi porti. Opere de artă în sticle de horincă. Acestea sunt creaţiile unui meşter popular din satul Sârbi, de la numărul 181. Pentru ca băutura să capete o culoare mai intensă şi gust deosebit, meşterul foloseşte lemnul de dud, prun, paltin şi plop. Iar cine vrea să înveţe meserie, poate veni oricând în curtea meşterului popular.

Pe valea Cosăului în localitatea Sârbi, la nr.143, tradiţiile populare par a fi imprimate pentru veşnicie în firea oamenilor. În timp ce în alte zone meşteşugul s-a pierdut în negura vremii, Petru Opriş confecţionează opinci de mai bine de cincizeci de ani, acum având vârsta de 67 de ani. Acest meşteşug l-a preluat de la tată, alături de care a lucrat ca şi ucenic timp de 40 de ani. Meşterul spune că îndeletnicirea nu e foarte grea, însă necesită mare atenţie. E un om hâtru şi oricât ar fi de supărat, un zâmbet îi răsare pe chip.

Aproape în toate gospodăriile din localitate există razboi de ţesut. Având multe oi localnicii s-au ocupat cu prelucarea lânii, fiind una dintre îndeletnicirile femeilor. La fel este şi meşterul popular Ileana Mihoc, în vârsă de 29 de ani, care locuieşte în localitatea Sârbi, la nr.173 şi care confecţionează ţesături din lână, dar şi tors lână cu fusul. A deprins acest meşteşug de la mama ei alături de care lucrează. Aici se găseşte o cameră ţărănească de zestre unde se află ruda pe care sunt atârnate ordonat feţe de masă, ţoluri, cearceafuri, ştergare ţesute cu pricepere şi dăruinţă. Cunoaşte toate etapele de lucru pentru obţinerea unei ţesături: torsul lânii, urzitul firelor în războiul de ţesut.