Imprimă această pagină

Prezentare generală

1690
Comuna Budeşti este aşezată în bazinul superior al râului Cosău, la poalele munţilor Gutâi, care-şi ridică semeţ vârful Creasta Cocoşului la 1447 m. Munţii Gutâi, din care o parte sunt în hotarul Budeşti, de origine vulcanică, au vârfurile dezvelite, iar mai jos sunt acoperiţi cu pășuni presărate cu jnepeni, ienuperi şi afinişuri continuate spre poale cu păduri de conifere şi fag. Aceşti munţi străjuiesc comuna Budeşti în partea de sud-vest, făcând hotarul cu oraşul Cavnic, cunoscut centru minier din Maramureş.
Comuna Budeşti are un singur sat aparţinător: satul Sârbi. Împreună se întind de o parte şi de alta a râului Cosău, menţionat în documente încă din anul 1231. Cosăul izvorăşte de sub culmile Sarmates prin izvorul Calinii şi de sub Prislop prin izvorul Roşu şi din izvorul Negru, străbătând comuna de la sud-est spre nord-vest, primind în drumul său afluenţi: Sava, Oanta, Rasorul, Grua şi Valea Popii.

În partea de sud, culmile Făgădăul Pintii ( 1258 ), Plesca ( 1322 ) şi Prisaca, fac hotar cu comuna Băiuţ.

Sunt locuri de o rară frumuseţe, cu păduri dese si poieni întinse pe unde a cutreierat odinioară Pintea Viteazul cu ortacii lui. Numele Făgădăul Pintii păstrează amintirea bravului erou maramureșan, luptător pentru dreptate socială și națională.

Spre sud-vest comuna se învecinează cu comuna Botiza, fiind despărțită de aceasta de culmile Sarmates și Clife.

În partea de nord-est comuna Budeşti se învecinează cu comuna Călineşti, iar spre vest şi nord-vest cu comuna Ocna-Sugatag, foarte cunoscută pentru staţiunea balneoclimaterică de astazi si pentru minele de sareIstoria satelor Budești și Sârbi, care formează în prezent comuna Budești, se pierde în negura vremurilor, la fel ca a altor localități maramureșene, cu toate că atestarea documentară apare după anul 1300.

BUDEȘTI și SÂRBI în istorie


Vechimea aşezărilor Budești și Sârbi, care alcătuiesc actuala comună de pe valea Cosăului cel repede curgător, se pierde, cum se spune, în negura vremurilor.

Aceste sate au fost atestate documentar prima dată într-o diplomă a regelui apostolic "maghiar" Ludovic cel Mare din anul 1361. Cu siguranță, aceste aşezări, la dimensiunile de atunci, dobândiseră certificat de atestare istorică cu multe veacuri înainte de 1361. Deși ele sunt așezate într-o fundătură, având străjeri munţii Gutâiului, existenţa lor din vremuri îndepărtate, nu poate fi pusă la îndoială.

Apoi, în hotarul satelor Budești și Sârbi s-au găsit unelte din bronz (topoare), apreciate de arheologi a fi de la sfârşitul epocii bronzului (cca. 1200 î. Hr.). Mărturiile arheologice din zonă - Breb, Oncesti, Vadul Izei, Sighet etc. - confirmă și ele străvechimea celor două aşezări de pe Cosău.
harta budesti

BUDEŞTI

Pe valea Cosăului, aproape de izvoare. A făcut parte din cnezatul văii Cosăului, jumătate fiind stăpânită înainte de 1361 de Stan Albu şi apoi dăruită în acelaşi an fiilor lui Locovoi, dintre care unul se numeste chiar Bud. A fost cotropit ulterior de Drăgoșești, în stăpânirea cărora, în 1402, apare ca Buthfalva într-un șir de "posesiones et alpine". După confiscarea de la Drăgoşeşti, este întărit în 1405 prin hotărâre judecătorească, desigur și pe temeiul diplomei din 1361, împreună cu toate satele de pe Cosău, urmașilor lui Locovoi, în frunte cu "Vinch fiul lui Bud de Budfalva Olahus". Hotărnicia făcută cu acest prilej cuprinde într-un singur trup toate satele de pe valea Cosăului. Vințe din Budesti este numit și "de Kaszou" (Cosău).

În diplomele din 1361 și 1402, Budești apare sub denumirea de Budhfalva și Vynces, în 1405 Bwdfalwa și Vinchfalwa, în 1480 Budfalva, în 1828 Budești, iar în 1851 Budfalu.

SÂRBI

Situat pe valea Cosăului între Budești și Călineşti. A făcut parte din cnezatul Cosăului. În documente mai apare ca "Balathafalva" stăpânit la 1387 probabil de Drăgoșești din Giulești. Documentele ulterioare dovedesc identitatea acestui Baloteşti cu actualul sat Sârbi sau cu o parte a lui. După confiscarea satului de la Drăgoşeşti, pe temeiul diplomei din 1361, posesia este întărită și hotărnicită la 1405 lui Vințe fiul lui Bud și lui Alexandru, Dragoş si Bud "de Koszov". Balotesti este menţionat în documente "între Călinești și Budești" pe locul Sârbilor.

Prima mențiune a numelui de Sârbi pare a fi din 1459 "Bud in possesione Zeer". În 1465 apare ca „Zerpfalva”, în 1475 - Syrpfalwa, în 1480 Zerfalva, în 1828 - Szerfalva și Sirby, iar în 1851 Szerfalu.

Prof. dr. Mihai Dăncus afirmă că Sârbi s-a format din contopirea satelor Baloteşti şi Cămârzana, pomenite în 1405. În sat dăinuie și în prezent urmașii familiilor cneziale Bălin (1740), Borodi (1610), Demian (1755), Duma (1474), Faur alias Tulbure, alias Marinca (1752), Iosip alias Mircea (1531, 1615), Pop alias Gherman (1715) și altele.

VINȚEȘTI

Așezare mai sus de Budești, cu care s-a contopit. A fost și ea cotropită de Drăgoșești, care o stăpânea în 1402 ca "possessio Vynces". După confiscare de la aceștia, "possessio Vychfalva" este întărită, pe temeiul diplomei din 1361, lui Vințe fiul lui Bud de Budești, precum și lui Dragos, Alexandru și Bud, numiţi toţi patru "de Kaszov".

Warning: count(): Parameter must be an array or an object that implements Countable in /home/comunabudesti/public_html/templates/budesti/html/com_k2/templates/default/item.php on line 283